Istoria cuvantului tatuaj este diversificata, cuvantul ‘tatoo’ (echivalentul lui ‘tatuaj’ in engleza) provine din Tahiti : Capitanul Cook a ajuns in Tahiti in anii 1700, acolo i-a auzit pe bastinasi numind tatuajul ‘ta-tau’. A adus acest cuvant in Europa, insa a facut cateva greseli cand a scris cuvantul dupa fonetica engleza. Mult timp s-a considerat ca acest cuvant avea legatura cu sunetul pe care il fac betele cand introduc pigmentul in piele.

Cercetarile ulterioare ale limbajului Tahitian spun ca scrierea corecta a acestui cuvant este ‘ta-ta-u’ .Cele doua consoane ‘ta-ta’ nu au nici o legatura cu un sunet, ci cu o actiune care este facut cu mana; iar ‘u’-ul final inseamna culoare. Alte surse ne spun ca este mult mai complicat. In limbajul Samoan, cuvantul ‘tatu’ inseamna ’a trebui, este necesar, specific’ pentru ca, credeau ei, este necesar sa faci un tatuaj pe parcursul vietii. Tot in limbajul Samoan poate insemna deasemena ‘ancora’. Poate pentru ca este necesar ca omul sa fie anchorat de un singur corp. Anchora este numita o parte a corpului care se afla deasupra sordurilor.

Deasemenea cuvantul ‘tatau’ exista si in limbajul Tonga, iar aici insemna ‘imagine’. Astazi cuvantul ‘tatuaj’ este prezent sub mai multe forme, specific fiecarei tari.In japoneza, astazii in mod normal tatuajul se numeste ’Irezumi’ (insa i se mai spune si ‘tatoo’). Cuvantul este alcatuit din doua parti: ‘iru’-vine de la verbul ‘a baga, a aduce, a umple, a lasa sa intre, a introduce’, iar ‘zumi’ inseamna cerneala.

Cei din Islanda, au repulsie pentru incorporarea cuvintelor straine, si prefera sa numeasca lucrurile noi folosind cuvinte normale ale limbii. Astfel tatuajul se numeste ‘Húðflúr’ si provine din doua cuvinte, ‘Húð’- inseamna piele, iar ‘flúr’- inseamna decoratie. In limba vorbita in Groenlanda tatuajul se numeste ‘Kakiorneq’